• comuna este situată în centrul judeţului, la o distanţă de 13 km de municipiul Zalău şi 15 km faţă de oraşul Jibou;
• aşezarea este înconjurată de masivele Pomeţ, Citera şi Măgura Moigradului;
• situată la distanţă acceptabilă faţă de aeroporturile internaţionale de la Oradea, Baia Mare, Satu-Mare şi Cluj-Napoca;
• drumul naţional 1H traversează în lung comuna, reţea de transport feroviar;
• face parte din microregiunea Zalău, fapt ce îi conferă un avantaj pozitiv asupra schimburilor comunităţii cu exteriorul;
• accesul la toate satele din împrejurimi este facil;
• resurse naturale importante: tuf vulcanic, diorit, gips şi calcare expoatabile în cariere;
• patrimoniu istoric bogat.

• inexistenţa investitorilor de mare anvergură pe teritoriul comunei;
• lipsa unei ape curgătoare (râu).

• fonduri structurale alimentate prin bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor rurale;
• existenţa Ansamblului arheologic Porolissum, a DN 1H şi DN 1T (traversează comuna) şi apropierea de Munţii Meseş sporeşte potenţialul turistic.

• existenţa în apropierea comunei a polilor urbani (Zalău, Jibou) ar putea avea efecte negative în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor directe în zonă;
• infrastructura încă precară şi lipsa utilităţilor poate afecta negativ interesul turistic şi cel antreprenorial.

• relief variat (luncă şi dealuri), peisaje care încântă privirea trecătorului şi îndeamnă la popasuri şi drumeţii;
• vegetaţie forestieră abundentă, implicit în resurse accesorii ale pădurii (fructe, floră şi faună);
• fondul forestier (cca. 38%) în stare bună, neafectat de boli, uscare sau poluare;
• suprafeţe extinse de păşuni şi fâneţe corelate cu creşterea animalelor;
• teren agricol suficient pentru amenajări ulterioare (intravilan, extravilan);
• nu există poluatori industriali pe teritoriul comunei;
• climă continental moderată.

• eroziunea solului prin gradul de torenţialitate şi lipsa amenajărilor;
• dezechilibre în clasele de vârstă ale pădurilor datorită exploatărilor neraţionale
• poluarea apelor (subterane) datorită lipsei unui sistem de apă/apă uzată şi a staţiilor de epurare;
• sistem de gestionare a deşeurilor ineficient;
• slabă cunoaştere a normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare;
• infrastructură rutieră încă nesatisfăcătoare în interiorul satelor, în afara drumului naţional;
• educaţia ecologică este supeficială.

• ezvoltarea zonelor rurale şi protejarea mediului înconjurător (împădurirea terenurilor degradate, eliminarea eroziunii şi curăţirea cursurilor de apă) prin accesarea fondurilor structurale (POSM);
• promovarea agriculturii ecologice;
• realizarea sistemului public de apă/apă uzată cu staţii de epurare şi managamentul deşeurilor;
• zona are o şansă deosebită de dezvoltare în domeniul turismului rural.

• exploatarea forestieră necontrolată cu consecinţe grave asupra eroziunii solului şi alunecărilor de teren, inundaţii etc.;
• neutilizarea fondurilor nerambursabile (datorită dificultăţilor de accesare) pentru dezvoltarea zonelor rurale şi protejarea mediului, nerealizarea proiectului privind sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare, poluarea apelor şi solului;
• mentalitatea de indiferenţă a gospodarilor faţă de protecţia mediului.

• nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii ce aparţin de tradiţiile locale;
• existenţa unui număr însemnat de absolvenţi ai învăţământului superior;
• ospitalitatea renumită a locuitorilor;
• rata infracţionalităţii extrem de redusă;
• nivel scăzut al inadaptaţilor sociali;
• densitate demografică relativ redusă.

• îmbătrânirea populaţiei;
• existenţa unor familii care trăiesc la limita subzistenţei datorită veniturilor scăzute sau inexistente;
• depopularea satelor (spor natural negativ, migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate);
• neadaptarea socială a populaţiei de etnie romă;
• mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie profesională în special.

• posibilitatea accesării unor programe guvernamentale de finanţare pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;
• potenţial important de forţă de muncă locală (datorită gradului redus de ocupare) la salarii competitive la nivel regional;
• existenţa unor exemple de reuşită al unor localnici cu iniţiativă;
• implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii şi deschidere la realizarea unor parteneriate;
• elaborarea unei politici de atragere a unui segment de „emigranţi” prin turism;
• dezvoltarea serviciilor de turism.

• natalitatea scăzută în continuare;
• reducerea ponderii populaţiei active, implicit a persoanelor calificate;
• scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere;
• creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;
• creşterea ponderii „muncii la negru” cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;
• creşterea delicvenţei;
• estomparea tradiţiilor locale odată cu trecerea timpului.

• existenţa drumurilor naţionale DN 1 H şi DN 1 T;
• apropierea de calea ferată care face legătura cu localităţile de pe teritoriul României, cât şi cu ţările din centrul şi vestul Europei;
• sisteme de distribuţie a energiei electrice acoperind aproape toate aşezările comunei;
• sistem de alimentare cu gaze naturale;
• telefonia fixă acoperă necesităţile etapei actuale;
• arhitectură tradiţională bine păstrată.

• starea tehnică necorespunzătoare a drumurilor comunale;
• unele poduri de pe DC au starea tehnică înrăutăţită;
• resurse financiare insuficiente pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi reabilitări ale drumurilor comunale;
• lipsa unui sistem public de alimentare cu apă şi canalizare, iar gospodăriile care au staţii de epurare (zero), fose septice sau bazine vitanjabile sunt foarte puţine;
• deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamenajate, fapt ce duce la poluarea apelor (de suprafaţă şi subterane) şi solului;
• în comună există zone unde telefonia mobilă nu are o bună acoperire;
• izolarea termică a clădirilor este necorespunzătoare;
• lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea infrastructurii fizice de bază şi a unor proiecte pentru accesarea fondurilor nerambursabile (fonduri structurale alimentate prin bugetul U E şi bugetul de stat al ţării).

• existenţa fondurilor structurale (2007 -2013), care finanţează prin FEADR (finanţare nerambursabilă), îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural, adică:

– înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale şi străzi din interiorul comunei);
– prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă (captare, staţii de tratare, alimentare);
– prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată (canalizare, staţii de epurare);
– extindere a reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat;
– investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri şi dotarea cu echipamente de gestionarea deşeurilor.

• existenţa unor programe cu finanţare nerambursabilă pentru extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată (POS Mediu, AP1);
• existenţa unor programe cu finanţare nerambursabilă pentru reabilitarea termică

• reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;
• scăderea interesului investitorilor;
• orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone considerate prioritare;
• creşterea traficului pe şoselele adiacente comunei cu toate consecinţele aferente;
• accesarea redusă a programului guvernamental de reabilitare termică;
• schimbările permanente intervenite în Ghidul Solicitantului pentru accesarea Măsurii 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, fapt ce duce la modificarea Studiilor de fezabilitate a proiectelor şi, în consecinţă, necesitatea unor noi fonduri financiare;
• neacesarea şi neutilizarea fondurilor nerambursabile pentru infrastructura fizică de bază în grneral şi în mod special pentru infrastructura de apă şi deşeuri, va afecta substanţial calitatea vieţii şi diversificarea economiei în comuna Mirşid, judeţul Sălaj.

• existenţa unităţilor de învăţământ şi educaţie (3 grădiniţe, o şcolă cu clasele I-VIII şi 3 şcoli cu clasele I-IV);
• existenţa mijloacelor de transport pentru elevi (microbuze);
• existenţa a două biblioteci (biblioteca comunală şi biblioteca şcolii gimnaziale de la Mirşid);
• existenţa a 4 cămine culturale;
• existenţa unui dispensar uman şi a unei farmacii;
• existenţa a 3 oficii poştale;
• existenţa a 4 biserici pentru creştini ortodocşi, una pentru baptişti, 3 pentru penticostali, o biserică reformată, 2 case de rugăciune pentru „Martorii lui Iehova”;
• existenţa unui dispensar veterinar privat în satul Popeni;
• se află în construcţie un nou edificiu cu destinaţie sediu administrativ.

• infrastructura educaţională: două clădiri, în satele Firminiş şi Moigrad-Porolissum, cu o oarecare stare avansată de degradare;
• constrângeri materiale, datorită bugetelor mici alocate de către autorităţi, pentru susţinerea actului educaţional;
• lipsa unor laboratoare dotate cu material corespunzător;
• lipsa unei baze sportive, a unei săli de sport moderne;
• lipsa cabinetului de orientare şi consiliere profesională;
• inexistenţa unui liceu în comună;
• calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate;
• lipsa dotărilor necesare pentru diagnosticarea şi tratarea bolnavilor la dispensarul uman;
• personal medical insuficient;
• inexistenţa unui Centru de îngrijire bătrâni şi persoane cu nevoi speciale (există un număr mare de persoane cu dizabilităţi);
• inexistenţa unui centru de asistenţă după programul şcolar, tip „after school”;
• servicii sociale insuficient dezvoltate (lipsesc: frizerie, mici ateliere de croitorie, rotărie, reparaţii bunuri de uz casnic etc.)
• un grad redus de asociativitate.

• existenţa de fonduri structurale (nerambursabile) pentru finanţarea infrastructurii aferente serviciilor sociale (PNDR – Măsura 322, POR ş.a.);
• programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale;
• valorificarea resurselor locale de materiale de construcţii pentru reducerea costurilor de infrastructură;
• construirea unei baze sportive moderne;
• dotarea cu aparatura necesară (la standardele actuale) a dispensarului public;
• repararea şi modernizarea dispensarului veterinar public;
• investiţii directe în târguri, festivaluri, pieţe tradiţionale şi alte manifestări tradiţionale locale;
• reabilitarea căminelor culturale din satele Popeni, Firminiş şi Moigrad-Porolissum;
• acces la un sistem educaţional performant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural prin accesarea fondurilor FEDR prin POR 2007-2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale;
• dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale acordate în funcţie de nevoile identificate şi resursele disponibile.

• suspendarea/întreruperea/diminuarea unor programe de finanţare din cauza crizei economico-financiare globale;
• schimbările permanente intervenite în Ghidul Solicitantului pentru accesarea Măsurii 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, fapt ce duce la modificarea Studiilor de fezabilitate a proiectelor şi, în consecinţă, necesitatea unor noi fonduri financiare;
• neutilizare de către comuna Mirşid a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene;
• interesul scăzut al investitorilor, pentru demararea de afaceri în comună, datorită infrastructurii fizice şi sociale neadecvate raportat la potenţialul localităţii.

• vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (diorit, calcare, lemn);
• activităţi economice diversificate, generatoare de locuri de muncă;
• existenţa în zonă a unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate active.

• resurse financiare locale insuficiente, investiţii autohtone foarte mici;
• orientarea cu precădere către comerţul din alimentaţia publică: magazine alimentare şi baruri);
• tendinţe de monoindustrializare – principalele activităţi industriale se concentrează pe carierele de tuf, diorit şi gips;
• infrastructura necorespunzătoare: absenţa alimentării cu apă, a canalizării, drumurile neadecvate, limitele telefoniei fixe şi a internetului, reprezintă o frână;
• activitatea redusă de marketing a societăţilor comerciale coroborat cu investiţii reduse ale administraţiei locale în zonă.

• utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene, atât pentru mediul rural cât şi pentru IMM-uri;
• înfiinţarea de microintreprinderi pentru prelucrarea resurselor şi produselor existente în comună;
• promovarea produselor tradiţionale locale;
• dezvoltarea serviciilor locale: înfiinţarea unei brutării, unui coafor, a micilor ateliere (croitorie, cismărie), servicii bancare, etc.

• criza economico-financiară la nivel mondial, care va duce la scăderea portofoliului de comenzi, pe întreg lanţul furnizori – consumatori, cu efectele sale;
• lipsa de receptivitate a populaţiei locale la programele de finanţare;
• lipsa de receptivitate şi flexibilitate la cerinţele pieţei;
• izolarea unor sate va conduce la depopularea acestora.

• relief, potenţial agricol şi climat propice creşterii animalelor: bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline;
• potenţial ridicat pentru agricultura ecologică şi pentru livezi;
• administrarea unor terenuri în formă asociativă (cca.200 ha în satul Mirşid);
• curăţirea pajiştilor şi păşunilor din fonduri nerambursabile (Asociaţia crescătorilor de bovine).

• resurse financiare insuficiente, investiţii puţine;
• inexistenţa accesării finanţărilor de proiecte prin FEADR: Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole ş.a.;
• media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole,
• utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante;
• fărâmiţarea terenurilor agricole şi încă probleme de posesiune;
• scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile;
• neîntreţinerea permanentă a pajiştilor;
• degenerarea raselor de animale, rase cu o productivitate scăzută şi servicii medical-veterinare sporadice;
• piaţă de desfacere redusă, pondere mare de comercializare a produselor pe plan local fără respectarea standardelor UE;
• inexistenţa sectorului de prelucrarea produselor animaliere;
• slaba valorificare a produselor de pădure (fructe de pădure, ciuperci etc.);
• interesul scăzut al tinerilor pentru activităţile agricole;
• lipsa sectoarelor de nişă (agroturism);
• lipsa structurilor asociative.

• accesarea de fonduri (o parte nerambursabile) pentru dezvoltarea unor afaceri în sectorul agricol (spre exemplu înfiinţarea unor exploataţii/ferme agrozootehnice);
• practicarea unei agriculturi ecologice durabile şi dezvoltarea agroturismului;
• promovarea produselor alimentare tradiţionale;
• procesarea produselor vegetale şi animale;
• asocierea producătorilor, îmbunătăţirea practicilor agricole pentru ridicare producţiei, elaborarea unor politici zonale de marketing şi de accedere pe alte pieţe;
• crearea de servicii agricole (veterinare, prestări servicii, proiectare şi consultanţă în domeniu etc.);
• certificarea unor ferme agricole în practicarea agriculturii ecologice şi a unor produse tradiţionale (dulceaţă „silvoiţă”);
• înfiinţarea de ateliere pentru producerea unor produse tradiţionale: împletituri, cuverturi şi carpete, haine de port popular, mic mobilier ş.a.
• obţinerea de energie regenerabilă: biocarburanţi, biomasă forestieră, energie eoliană etc., zona având potenţial satisfăcător.

• practicarea agriculturii de subzistenţă ca urmare a rezistenţei populaţiei la schimbare;
• creşterea competiţiei pe piaţa produselor alimentare, fapt ce poate defavoriza unele sectoare „tradiţionale” care nu ating standardele pieţii unice (UE);
• dezechilibrele balanţei comerciale cu accent pe importurile de produse alimentare, situaţie care periclitează valorificarea produselor autohtone la preţuri eficiente (aducătoare de profit);
• trendul descendent al potenţialului agricol al comunei, cât şi al productivităţii din acest sector;
• insuficienta informare şi educare a populaţiei pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii, protecţia mediului;
• nerevenirea populaţiei tinere plecate în mediul urban şi în străinătate.

• aşezare geografică propice dezvoltării turismului rural;
• „prezenţa” Ansamblului arheologic Porolissum (caster, oraşul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru) cu sistemul defensiv de turnuri de observaţie pe înălţimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii şi La Poiana;
• existenţa în împrejurimi a altor vestigii romane: Castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, cimitirul roman de la Jac (toate în comuna vecină Creaca, în jurul oraşului roman Porolissum), Castrul roman de la Jibou, Castrele romane de la Romita şi Românaşi;
• existenţa, în împrejurimi, a unor arii protejate: Grădina Zmeilor (comuna Bălan), Poiana cu Narcise de la Râcaş (comuna Hida), Grădina Botanică din Jibou, Calcarelor de la Rona şi nu în ultimul rând zestrea bisericilor de lemn ş.a.;
• mediul natural favorabil drumeţiilor, weekend-urilor şi/sau „vacanţelor la ţară”;
• habitat rural bine conservat;
• păstrarea patrimoniului cultural;
• ospitalitatea tradiţională cu gastronomia specifică;
• potenţialul peisagistic deosebit;
• diversitatea florei şi faunei;
• climat blând, mediul aproape nepoluat;
• potenţial bun pentru dezvoltarea turismului rural.

• resurse financiare locale insuficiente, investiţii autohtone sau străine foarte mici;
• pregătirea profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
• absenţa unei strategii locale pentru zone de agrement;
• lipsa unor acţiuni concentrate în sensul schimbărilor de mentalitate privind turismul rural (întocmirea proiectelor, accesarea fondurilor, calitatea serviciilor);
• lipsa firmelor agroturistice autorizate;
• posibilităţi de informare slabe;
• lipsa unui „brand” local.

• realizarea unor investiţii în spaţii de cazare;
• crearea unui centru în care să se valorifice elementele de port, uz casnic şi uz gospodăresc poate antrena creşterea fluxului de turişti în zonă;
• realizarea unor investiţii în agrement (trasee turistice pentru drumeţii, trasee pentru ATV-uri şi biciclete, dezvoltarea turismului ecvestru etc.);
• înfiinţarea unor pensiuni agroturistice;
• înfiinţarea unui centru de informaţii turistice în zonă;
• valorificarea potenţialului turistic al zonei (cadrul natural, obiectivele cultural-istorice, etnofolclorul, gospodăriile ţărăneşti);
• dezvoltarea unui circuit al monumentelor istorice şi religioase, siturilor arheologice, ruinelor de cetăţi, castre, conace, muzee (exemplu: « Circuitul Castrelor romane » );
• amenajarea unor case de vacanţă în parteneriat public – privat;
• investiţii necesare creării unor „sate turistice de recreaţie” (cu îndeplinirea condiţiilor de recunoaştere) în comuna Mirşid, judeţul Sălaj;
• utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene, spre exemplu: fonduri prin PNDR 2007-2013 (FEADR), Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice, Măsura 312 – Sprijin pentru diversificarea către activităţi nonagricole şi crearea şi dezvoltarea de micro-întreprideri; fonduri prin POR 2007-2013 (FEDR), Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

• legislaţie în continuă modificare;
• mentalităţi de indiferenţă faţă de mediu în general şi faţă de patrimoniul turistic în special;
• poluarea mediului prin practicarea unui turism „neecologic” din partea unor vizitatori;
• slaba infrastructură de bază: apa/apa uzată, drumuri comunale etc.;
• nivel redus al echipării tehnico-edilitare şi cu servicii publice al teritoriului;
• preluarea unor „importuri” în locul tradiţiilor (Valentine`s Day vs. Dragobete);
• irosirea şansei de accesare a fondurilor europene.