Activitatea turistică constituie o coordonată esenţială pentru dezvoltarea localităţii care dăinuie pe vatra celui mai faimos oraş roman de pe teritoriul nord-vestic al României, respectiv Porolissum. Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale şi economice) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi pensiunile agroturistice.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice rurale şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. Turismul rural şi agroturismul, ca activităţi economice şi socio-culturale, se înscriu în normele de protecţie a mediului înconjurător natural şi umanizat, adică a turismului bazat pe principii ecologice, în sfera turismului durabil.

Potenţialul agroturistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în alcătuirea sa componente naturale şi cultural istorice de mare varietate şi atractivitate turistică. Potenţialul turistic al comunei Mirşid este unul de excepţie. Prezenţa Ansamblului arheologic Porolissum, cu sistemul defensiv de turnuri de observaţie pe înălţimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii şi La Poiana, atrage anual o mulţime de turişti, studenţi ai facultăţilor de istorie din ţară şi chiar din afara graniţelor. Potenţialul turistic este întregit de cadrul natural pitoresc, aspectele peisagistice, potenţialul etnografic şi folcloric, obiceiurile ancestrale, sărbătorile populare, „Serbările anuale Porolissum”, toate acestea generând o multitudine de posibilităţi de loisir şi de practicare a agroturismului.

Trei elemente concură la un potenţial de poziţie favorabil pentru turismul din zonă:
1. Poziţia naturală a localităţii Mirşid, la contactul Depresiunii Zalău cu Depresiunea Dumbrava şi culmea afundată a Munţilor Meseş. Prin poziţia menţionată comuna Mirşid are un câmp turistic larg şi cu o încărcătură complexă.
Având un relief aparte, interesant din punc de vedere geologic (calcare, tuf, dacit, andezit etc.), Mirşidul se înfăţişează în calea trecătorilor cu peisaje unice pe care i le conferă cu dărnicie natura. Satele comunei Mirşid au farmecul unor sate aşezate pe vatra capitalei Daciei Porolissensis, au splendoarea unor sate de deal înşirate pe măguri şi au unicitatea specifică satelor din centrul ţinutului Depresiunii Zalăului.

2. Poziţia de comunicaţie. Faptul că localitatea este situată pe drumul naţional DN 1H, la jumătatea distanţei dintre municipiul Zalău (13 km) şi oraşul Jibou (15 km), devine o premisă turistică importantă. De asemenea, situarea pe calea ferată (relaţia Zalău ↔ Jibou şi mai departe) şi cu bună accesibilitate (cca. 100 km) la patru aeroporturi (Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu Mare) contribuie substanţial la asigurarea accesibilităţii turistice, la menţinerea unui flux turistic intens.

3. Poziţia administrativă. Comună de vecinătate cu municipiul Zalău (capitala judeţului), dar şi cu oraşul Jibou, dimensionează posibilităţile de comunicare, absorbţie de oameni, bunuri şi servicii.

Potenţialul turistic natural
Relieful predominant este cel deluros, cu altitudini cuprinse între 200-500 m. Hidrografic teritoriul comunei este străbătut, de la vest la est, de pârâul Mirşid. Vegetaţia caracteristică este de pajişti (folosite ca păşuni şi fâneţe) şi păduri de foioase, principalele specii de arbori întâlnite fiind: gorunul, carpenul, fagul, frasinul, cerul precum şi pinul. Turismul de drumeţie şi agroturismul sunt formele propice pentru spaţiul menţionat. Zonele periferice ale comunei ascund trasee de drumeţie inedite, de neuitat. Formele de petrecere a timpului liber se cer amplificate, iar şansa va fi transformată practic prin amenajările ce se impun.

Potenţialul antropic
Aşezările şi gospodăriile sunt, în mare măsură, apte pentru oferte de cazare. Există, răzleţ, gospodării tradiţionale cu portul, care conservă trăsăturile autentice ale satului de odinioară şi gastronomia specifică Mirşidului: sarmalele, fasolea cu ciolan, plăcintele şi pălinca de prune. Aceste gospodării ar putea intra în fondul turistic încă insuficient exploatat. Evenimentele majore din existenţa omului (naşterea, nunta şi moartea ş.a.) au generat obiceiuri populare specifice, încărcate de o poezie metaforică având multiple semnificaţii. Portul şi obiceiurile, alături de manifestările folclorice, reprezintă alte premise favorabile pentru turismul rural.

Resurse turistice şi baza tehnico-materială

• resurse istorice Cetatea Porolissum din Moigrad, cetate dacică (o construcţie monumentală, printre cele mai mari din Dacia) lângă care a fost ridicat un castru (pe Dealul Pomet). Lângă el s-a dezvoltat aşezarea civilă care ulterior a fost ridicată la rang de municipium, devenind capitala Daciei Porolissensium.

Din antica aşezare s-au descoperit (se văd ruinele): temple, oraşul roman Porolissum, clădirea comandantului, clădiri sacre, clădiri de lociut, amfiteatru (ce indică o intensă viaţă culturală), necropole, băi, sistemul defensiv de turnuri de observaţie.
Vestigii istorice în localităţile învecinate: Castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, cimitirul roman de la Jac (toate în comuna vecină Creaca, în jurul oraşului roman Porolissum), Castrul roman de la Jibou, Castrele romane de la Romita şi Românaşi, care spun totul despre încărcătura istorică din acestă parte a ţării şi despre potenţialul turistic de excepţie al comunei Mirşid.

• resurse turistice terţiale „Zilele comunei Mirşid”; „Serbările anuale Porolissum”; „Festivalul Zilele Romane Zalău-Porolissum”
• baza tehnico-materială. Înzestrarea teritoriului cu o bază tehnico-materială adecvată constituie o cerinţă fundamentală pentru desfăşurarea activităţilor turistice.

Baza de cazare este slab dezvoltată, dar premisele de îmbunătăţire sunt multiple şi realiste. Baza superioară de cazare este total deficitară, lipsesc hotelurile de categorie superioară. De altfel, apreciem că nici cerinţele nu sunt evidente în acestă privinţă. Baza de cazare din categoria secundară este efectivă, dar la un nivel destul de scăzut, existând mai multe case cu posibilităţi de cazare. Se impune dezvoltarea bazelor de cazare în sistem pensiune.

Infrastructura de circulaţie are un grad ridicat de accesibilitate şi favorizează posibilitatea de a ajunge în localitate, dar şi înspre zonele montane sau urbane din împrejurimi. Drumul naţional DN 1H traversează localităţile Mirşid şi Popeni şi face legătura cu municipiul Zalău şi oraşul Jibou. Valorificarea reţelei de drumuri, care se remarcă printr-o densitate ridicată şi printr-o distribuţie relativ echilibrată în teritoriu, favorizează accesul în bune condiţii spre punctele turistice importante.

Transportul pe calea ferată este un mijloc important de acces în regiune datorită orientării sale pe direcţia est-vest.
Reţeaua de poştă şi telecomunicaţii, condiţie elementară pentru dezvoltarea unui turism modern, este bine asigurată.
Există şi reţea pentru internet.
Infrastructura edilitară este precară în ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, întrucât acesta lipseşte. Iar ceea ce priveşte alimentarea cu apă, majoritatea gospodăriilor deţin sisteme proprii (hidrofor, instalaţii de apă prin cădere), alimentarea făcându-se direct din izvoare. În Mirşid există un proiect în derulare care vizează crearea unei reţele publice de apă, program aprobat prin OG nr.7/2006.
Alimentarea cu energie electrică este acoperită aproape integral, excepţie făcând cartierul de romi din satul Popeni. În toate satele comunei Mirşid s-a realizat racordarea la reţeaua de transport gaz metan urmând a fi pusă în funcţiune. Primăria, precum şi şcolile din comuna Mirşid sunt racordate la reţeaua de internet prin fibră optică; de acest serviciu beneficiază şi un număr destul de mare de locuitori ai comunei.

Totodată, locuitorii din satele din comuna Mirşid beneficiază de post public de telefonie fixă, iar reţeaua de telefonie mobilă are acoperire destul de bună în această zonă. Programele de televiziune sunt recepţionate prin cablu, iar pe alocuri mai există şi case dotate cu antene de satelit sau aparatură electronică performantă.

Tipurile de turism actuale şi posibile

• Turismul de tranzit, care cu reale suporturi poate fi întărit şi dimensionat de-a lungul DN1H (popasuri, pensiuni, case de închiriat, campinguri, parkinguri etc.)
• Turismul de vizitare (obiective istorice – cu precădere Ansamblul arheologic Porolissum, case memoriale, biserici ş.a.) are şanse reale în comuna Mirşid şi în vecinătăţi. Trebuie amintit şi turismul legat de zilele de sărbătoare (festival) amintite.
• Turismul de drumeţie către zonele cu peisaje inedite şi către zona montană găseşte în localitatea Mirşid un centru de răspândire şi convergenţă de mare supleţe.
• Turismul de recreere, de agrement, se practică în gospogăriile din satele comunei şi în împrejurimile acestor localităţi. În linii generale, îmbină caracteristicile turismului pentru natură cu cele ale turismului de sănătate.
• Turismul sportiv şi cinegetic. Vânătoarea în pădurile de stejar şi fag întinse pe măgurele şi culmile muntoase de la hotarele comunei sunt atracţii turistice viabile.