Agricultura
Locuitorii comunei Mirşid de când se ştiu au fost ţărani, deci oameni ai pământului pe care l-au moştenit din moşi-strămoşi, care s-au îndeletnicit cu creşterea animalelor, cultivarea plantelor, practicarea unor meşteşuguri casnice. Bărbaţii „s-au înfrăţit cu pădurea” ce le-a oferit materia primă pentru case, anexe, unelte, iar femeile, pe lângă gătit, au confecţionat îmbrăcăminte şi au înfrumuseţat interioarele.
Comuna Mirşid deţinea, la 1 ianuarie 2009, o suprafaţă totală de 5.328 ha, formată din: terenuri arabile, păşuni şi fâneţe, fond forestier, terenuri ocupate de construcţii şi curţi, terenuri cu apă şi stuf, terenuri degradate şi neproductive. Noul PUG al comunei Mirşid, ce se va elabora (actualiza), va consfinţi suprafeţele cuprinse în intravilanul şi extravilanul localităţii (actualmente neclare).

În agricultura din zonă predomină culturile de cereale cum ar fi grâul şi porumbul, cartoful, legumele precum: ceapa, varza, fasolea, roşiile, castraveţii, usturoiul, morcovii, pătrunjelul ş.a. Important de amintit este faptul că solul, în această parte a judeţului Sălaj, este propice pentru creşterea răchitei, o specie de salcie, din care se fabrică coşurile împletite, garduri şi alte obiecte artizanale, factor de luat în calcul având în vedere noile norme europene prin care se recomandă înlocuirea gardurilor din plasă de sârmă cu garduri (de preferinţă) din răchită.
Efectivele de animale aflate în gospodăriile individuale, la nivelul anului 2008, sunt reprezentate prin bovine, cabaline, suine, ovine şi păsări.

Comuna Mirşid deţinea, în anul 2009, o suprafaţă totală de 5.328 ha, care din punct de vedere al repartizării agricole pe sectoare era reprezentată astfel:

• Fâneţe – 519 ha
• Păşuni – 741 ha
• Păduri – 2.037 ha
• Terenuri cu ape şi stuf – 15 ha
• Terenuri ocupate de construcţii şi curţi – 203 ha
• Terenuri degradate şi neproductive – 130 ha
• Terenuri arabile – 1.683 ha

Procentual, se poate observa că există o distribuţie inegală între suprafeţe, cea mai mare parte a terenului fiind ocupată de păduri, în proporţie de 38%, păşuni 14%, fâneţe 10%, iar procentul revenit terenului arabil este de 32%.
Suprafaţa agricolă din comuna Mirşid, de 2.943 ha, este repartizată astfel:

• suprafaţă arabilă = 1.683 ha;
• suprafaţă păşuni = 741 ha;
• suprafaţă fâneţe = 519 ha.

Realizările obţinute prin practicarea agriculturii, preluate din Registrul agricol a comunei Mirşid, ne permit să tragem câteva concluzii. Dinamica datelor statistice analizate permit o primă evaluare:
a) Nivelul de utilizare a suprafeţei arabile a scăzut de la an la an, oarecare stabilitate având numai cultura cartofului.
b) A scăzut numărul de capete de animale la: bovine, ovine, porcine (îngrijorător!), chiar şi la păsări.

O altă evaluare arată că:
a) producţia medie de porumb şi cartof realizată este relativ mică;
b) cultura grâului a scăzut dramatic, deşi productivităţile realizate au fost la niveluri acceptabile pentru zonă;
c) productivitatea oscilează în jurul unor valori relativ constante. O situaţie specială o reprezintă producţia medie de lapte de bovine care conduce la concluzia că fondul genetic al bovinelor existente trebuie îmbunătăţit.

Profilul agroeconomic al teritoriului comunei Mirşid se bazează pe trei resurse existente în zonă şi anume: producţia agricolă, activităţile meşteşugăreşti şi turismul, un potenţial natural şi antropic neexploatat şi care poate oferii şanse de ridicare a standardelor de viaţă.
A. Producţia agricolă cu cele două componente: producţia vegetală şi creşterea animalelor. Nu există exploataţii agricole, suprafeţele agricole sunt fărămiţate şi sunt slabe posibilităţi de folosire a agrotehnicii moderne.
B. Activităţile meşteşugăreşti trebuie revitalizate folosind materia primă pe care o poate produce zona (exemplu: răchita).
C. Turismul cu un favorabil potenţial de poziţie şi de atracţie prin resursele naturale, antropice şi mai ales istorice (Complexul arheologic Porolissum).
În ceea ce priveşte agricultura ultimiilor ani au avut loc profunde mutaţii în acest domeniu. Astfel, centru de greutate al activităţii agricole s-a mutat din întreprinderile de stat în gospodăriile particulare având ca rezultat o subfinanţare şi o drastică scădere a producţiei.

Mica industrie, activităţile comerciale şi de servicii
Industria mică este reprezentată pe teritoriul comunei Mirşid de agenţii economici organizaţi la nivel de: societăţi comerciale, cooperativă, asociaţii familale şi persoane fizice autorizate.
În prezent tabloul economic al comunei Mirşid este reprezentată de societăţiile comerciale:

• S.C. EUROCARD 2000 S.R.L. Zalău, punct de lucru Mirşid, exploatare a gipsului la cariera din satul Mirşid, 6 angajaţi;
• S.C. GRANDEMAR S.A. Cluj-Napoca, punct de lucru în Mirşid, exploatare a dioritului la cariera din satul Moigrad-Porolissum, 20 de angajaţi;
• S.C. HOLCIM S.A. Aleşd, punct de lucru Mirşid, exploatare a tufului la cariera din satul Mirşid, 10 angajaţi.
• În afara acestor societăţi comerciale, care expoatează carierele „de piatră”, pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea şi alte societăţi precum:
• SC LUX – INVEST SRL Zalău
• SC OVI – LEN SRL Mirşid
• SC GOOD-PROD SRL Zalău, punct de lucru satul Mirşid
• SC SPIN SRL Mirşid
• SC HERŢE SRL Mirşid
• SC CONSUMCOOP Zalău, punct de lucru satul Mirşid
• SC FEDERALCOOP Zalău, punct de lucru satul Popeni
• SC MASADA SRL Moigrad-Porolissum
• SC TRANSILVANIA DAN SRL Moigrad-Porolissum.

În ceea ce priveşte sectorul antreprenorial la nivel de comună se constată că ponderea cea mai mare, în total unităţii, o deţin intreprinderile mici, până la 9 angajaţi. Astfel, în zonă există:

• o societate de transport marfă (material de construcţii: nisip, piatră etc.) în satul Mirşid
• o firmă de dulgherie specializată pe construirea de acoperişuri în satul Firminiş
• 2 gatere private în satele Firminiş şi Popeni
• 3 cariere de prelucrare: a gipsului la Mirşid, a dioritului în Moigrad-Porolissum şi cea de-a treia de prelucrare a tufului vulcanic în Mirşid.

Numărul societăţilor meşteşugăreşti este mai scăzut în această zonă existând doar o fierărie la Mirşid şi una cu specific de „cipolit” (cipolin – marmură albă) în piatră la Moigrad-Porolissum, la carieră.

Turismul
Potenţialul turistic al comunei este unul de excepţie. Prezenţa Ansamblului arheologic Porolissum cu sistemul defensiv de turnuri de observaţie pe înălţimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii şi La Poiana, atrage anual o mulţime de turişti.
Complexul arheologic Porolissum este şi destinaţia multor excursii de studii pentru studenţii facultăţilor de istorie din ţară şi chiar din afara granitelor. Exploatarea fondurilor turistice natural şi antropic de care dispune comuna Mirşid ar putea aduce importante schimbări în economia locală. Paşii timizi făcuţi în turismul rural după anul 1990 nu satisfac cerinţele actuale.